Modificările Legii cetățeniei române (2025)

  • Prevederi actualizate și cerințe
    La data de 15 martie 2025 au intrat în vigoare modificările la Legea cetățeniei române, care au adus schimbări importante în procedura de obținere a cetățeniei pentru anumite categorii de solicitanți.

    Cui se aplică modificările?

    Noile prevederi nu se aplică tuturor solicitanților, ci exclusiv celor care urmează procedurile de:
    • redobândire a cetățeniei
    • dobândire a cetățeniei
    Această categorie include:
    • foști cetățeni români care au pierdut cetățenia în urma emigrării (inclusiv în Israel, indiferent de circumstanțe);
    • descendenții acestora;
    • cetățeni din Moldova și Ucraina, descendenți ai persoanelor născute pe teritorii care au aparținut României în perioada 1918–1940.
    Cine nu este afectat de noile reguliModificările nu se aplică persoanelor care:
    • nu au fost private de cetățenie;
    • au emigrat legal (de exemplu, în anii 1950–1951);
    • nu au renunțat la cetățenie în perioada 1965–1966;
    • au emigrat ulterior fără a pierde cetățenia.
    Aceste persoane pot obține cetățenia fără procedura de redobândire și fără obligația de a demonstra cunoașterea limbii române.
    Schimbarea principală: cunoașterea limbii româneCea mai importantă modificare este introducerea obligației de a demonstra cunoașterea limbii române.
    Solicitantul trebuie să prezinte un certificat care atestă competențe lingvistice de nivel minimum B1, conform CEFR (Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi). Acest nivel corespunde unui nivel mediu de utilizare a limbii.
    Unde se poate obține certificatul?
    Certificatul poate fi emis de:
    • instituții de învățământ superior acreditate din România;
    • instituții lingvistice și culturale românești;
    • Institutul Cultural Român și filialele sale din străinătate.
    De asemenea, este acceptată dovada studiilor în limba română timp de cel puțin 3 ani într-o instituție de învățământ din țara de reședință.
    ‼️Important: locul unde se studiază limba nu trebuie să coincidă cu locul unde se susține examenul.
    Cine este scutit de certificatul B1?
    Nu este necesară prezentarea certificatului în următoarele cazuri:
    • persoanele care au fost cetățeni români și solicită redobândirea cetățeniei;
    • persoanele care au împlinit vârsta de 65 de ani la data depunerii cererii;
    • cei care au depus cererea înainte de 15.03.2025;
    • persoanele ale căror cereri au fost deja aprobate, dar nu au depus încă jurământul.
    Perioada de tranzițiePentru cererile depuse după 15 martie 2025, se aplică o perioadă de tranziție:
    • certificatul B1 poate fi prezentat până la 14 martie 2026;
    • termenul se calculează de la data intrării în vigoare a legii, nu de la data depunerii cererii.
    ‼️După această dată:
    • certificatul devine obligatoriu la momentul depunerii dosarului;
    • lipsa acestuia va duce la respingerea cererii, conform cerințelor Autoritatea Națională pentru Cetățenie.
    ‼️Rezumat privind cerința lingvistică
    • Cereri depuse înainte de 15.03.2025 — fără obligația certificatului
    • Cereri după această dată — certificat obligatoriu până la 14.03.2026
    • După 15.03.2026 — certificatul se prezintă la depunere
    ‼️Alte modificări importante
    Noile prevederi introduc și o serie de măsuri procedurale:
    • Valabilitatea documentelor — 2 ani (cu apostilă obligatorie);
    • Date biometrice — imagine facială și amprente (inclusiv pentru copiii peste 14 ani);
    • Monitorizare online a dosarului;
    • Termen de soluționare — până la 2 ani (cu posibilă prelungire de 6 luni);
    • Completarea dosarului — până la 6 luni pentru documente suplimentare;
    • Convocare la interviu — notificare cu minimum 90 de zile înainte;
    • Înregistrarea jurământului — obligatorie video;
    • Format digital — certificatul de cetățenie va fi emis sub formă de card electronic;
    • Obligația de a obține pașaport — în termen de 3 ani pentru cetățenii care locuiesc în străinătate.
    Aceste modificări fac procedura mai clară și mai riguroasă, punând un accent mai mare pe integrarea solicitanților prin cunoașterea limbii române.

Cum obții cetățenia română?

  • La moment, există două metode:

    1 - Repatrierea. Disponibilă pentru rezidenții din Republica Moldova, Ucraina, Rusia și Belarus. Termen: 1-2 ani.
    2 - Naturalizare. Prin obținerea unui permis de ședere provizorie sau permanentă. Poate fi obținută de un cetățean al oricărei țări străine care a locuit în România timp de 5-10 ani.

    • Procesul de obținere a unui pașaport românesc este destul de anevoios și birocratizat. Ați putea să vă ocupați de el pe cont propriu. Pregătiți-vă să petreceți între 3 și 6 luni pentru a colecta și procesa documente și pentru a evita întârzierile birocratice. Cu toate acestea, merită luat în considerare faptul că pentru rezidenții din Rusia, Moldova, Belarus și Ucraina pașaportul românesc este încă cel mai accesibil din punct de vedere al costurilor și al vitezei de obținere.

Repatrierea

  • Legea organică nr. 21/1991 „privind cetățenia română” reglementează procesul de repatriere. Articolul 11 prevede posibilitatea de redobândire a cetățeniei române pierdute pentru cei care s-au născut pe fostul teritoriu al României înainte de 1940 sau sunt descendenți ai unui fost cetățean român până la a treia generație.

    Astfel, orice cetățean străin adult, indiferent de locul de reședință, are dreptul legal de a solicita Ministerului Justiției din România redobândirea cetățeniei române, cu o condiție: să prezinte documente care atestă că, din partea paternă sau maternă, unul dintre strămoșii săi s-a născut pe fostul teritoriu al României înainte de 1940.

    Informațiile relevante sunt disponibile pe site-ul web al Ambasadei României în Rusia.

    Cu alte cuvinte, cel mai important lucru este să dovediți Ministerului român al Justiției că sunteți descendent direct al unei persoane care a plecat/exilat înainte de 1940 și a trăit pe teritoriul fostei Basarabii sau Bucovinei (teritoriul Moldovei și Ucrainei de astăzi).

    • Aveți nevoie doar de certificatele de naștere originale ale dumneavoastră și ale strămoșilor dumneavoastră și de pașapoartele de tip sovietic ce includ o coloană de naționalitate. Cu toate acestea, cel mai adesea se dovedește că documentele sunt pierdute. În aceste cazuri este nevoie de ajutorul avocaților și notarilor profesioniști, care vor întocmi cereri și vor putea găsi actele „pierdute”, fiind posibile și opțiuni alternative, atunci când căutările prin arhivele de stat nu au dat rezultate.
Cum are loc procesul de repatriere
Pentru a finaliza procedura de repatriere, va fi necesar să parcurgeți următoarele etape: pregătirea unui dosar, depunerea unui pachet de documente, așteptarea emiterii ordinului de eliberare, depunerea jurământului și obținerea pașaportului.

Pregătirea unui dosar poate părea, la prima vedere, un proces care necesită multă muncă, dar este mai puțin complicat decât lucrul cu dosarele de arhivă. Pentru asta ai nevoie de:

- Un pașaport actual - copie legalizată la notar în original, precum și o traducere în limba română (la depunerea documentelor, solicitantul prezintă pașaportul original);

- Buletinul de identitate - copie legalizată la notar în original și tradusă în limba română (la depunerea documentelor, solicitantul prezintă buletinul de identitate în original);

- Certificatul de căsătorie sau divorț (după caz) - copie legalizată la notar în original și tradusă în limba română;

- Certificatul de naștere al copiilor - copie legalizată la notar în original și tradusă în limba română;

- Documente ale strămoșilor, care se presupune că au trăit în România înainte de 1940 (dacă documentele nu sunt disponibile, solicitați consiliere pentru a căuta documente în arhivele de stat, în registrele bisericești și în alte locuri în care acestea ar putea fi identificate);

- O declarație pe propria răspundere - o formă aproape standard, în care renunți la acțiuni îndreptate împotriva sistemului de stat românesc:

- Declarația de dorință de a vă muta în România (aici indicați motivul: repatrierea);

- O declarație că nu există cereri similare de repatriere;

- Certificat de lipsă a antecedentelor penale - copie legalizată la notar în original și tradusă și în limba română;

- 2 fotografii color în format 3,5*4,5 - fotografiile nu trebuie să fie mai vechi de șase luni, iar fața trebuie să fie pe un fundal alb și să ocupe cel puțin 70% din cadru;

- Documente pentru copii, dacă aceștia au sub 18 ani (toate sub formă de copie legalizată în original și tradusă în limba română: Certificat de naștere, Declarație de acord a părintelui pentru obținerea cetățeniei de către minor, Cerere de la copil, dacă a împlinit 14 ani, despre consimțământul pentru obținerea cetățeniei.

Traducerile notariale în limba română se efectuează la necesitate.

Documentele de cetățenie pot fi depuse prin intermediul Consulatului din țara dumneavoastră sau la Ministerul Justiției din România (la București este cea mai sigură opțiune). Este obligatoriu să faceți o programare prealabilă pe site-ul web al Ministerului Justiției pentru a primi un cupon cu numărul dosarului.

Puteți depune documentele personal, deplasându-vă în România (cea mai de încredere opțiune) sau online, conform formularului de pe site-ul web al Ministerului Justiției. Deoarece aparatul birocratic nu iartă greșelile, recomandăm să încredințați colectarea și depunerea documentelor unor profesioniști. Un nume al localității specificat greșit poate strica întregul proces - iar documentele nu vor fi acceptate.

Apoi, în termen de un an, funcționarii ministerului verifică corectitudinea datelor introduse și, de asemenea, fiabilitatea solicitantului. Dacă documentele sunt pregătite corect, atunci după acest timp, cazul iese în ordin, iar solicitantul, în termen de 6 luni, trebuie să se pregătească pentru depunerea jurământului.

După depunerea jurământului, se eliberează un certificat de cetățenie română, care permite obținerea:
  • pașaportului de cetățean român;
  • pașaportului românesc intern (buletin de identitate);
  • certificatului de naștere;
  • certificatului de căsătorie.

Nu este posibil să primiți cetățenia română
prin alte metode

  • Legislația românească diferă de cea a altor țări europene. Oferind posibilitatea repatrierii și obținerii cetățeniei după 5 ani de utilizare a permisului de ședere, România a exclus alternative precum:
    • cetățenia la achiziționarea unei proprietăți pentru o sumă de X (fie că este vorba de o casă sau de un apartament);
    • cetățenia la asigurarea unei investiții de X sumă (chiar dacă este vorba de 100 de milioane de euro);
    • cumpărarea cetățeniei (este, pur și simplu, imposibil).
Свяжитесь с нами
Свяжитесь с нами
Telegram
Messenger
Skype
Phone
WhatsApp

Călătorește fără viză!


Dezvoltă propria afacere în Europa!


Studiază gratuit la cele mai bune universități din UE!


Construiește-ți un viitor demn!


Zboară fără frontiere!