Modificările Legii cetățeniei române (2026)

  • Cetățenia română: modificări legislative și cerințe în 2026

    Regulile privind cetățenia română au fost modificate prin Legea nr. 14/2025. În 2026, termenul tranzitoriu pentru prezentarea certificatului de competență lingvistică a fost prelungit.

    Cui i se aplică cerința lingvistică?
    Cerința privește cererile întemeiate pe articolele 10 și 11 din Legea cetățeniei române:
    • Articolul 10: foști cetățeni români și descendenții acestora până la gradul II inclusiv.
    Articolul 11: persoane care au pierdut cetățenia din motive neimputabile lor ori fără voia lor și descendenții până la gradul III inclusiv.

    Nașterea unui ascendent pe un teritoriu care a aparținut României nu înlocuiește verificarea cetățeniei și a condițiilor legale.

    Cum se dovedește cunoașterea limbii române?

    Prin una dintre următoarele variante:
    • certificat de competență lingvistică de minimum B1, emis de o universitate din România acreditată pentru programul „An pregătitor de limba română”, de Institutul Limbii Române, Institutul Cultural Român sau institutele culturale românești din străinătate;
    • copie legalizată a foii matricole care atestă minimum trei ani de studii în limba română, la nivel liceal sau universitar, în statul de cetățenie ori de reședință.

    Un simplu certificat de participare la un curs nu trebuie confundat cu documentul cerut pentru dosar.

    Cine beneficiază de scutire?

    Pentru procedurile prevăzute de articolele 10 și 11, nu trebuie să prezinte dovada lingvistică:
    • persoanele care au fost cetățeni români și solicită redobândirea;
    • persoanele care aveau cel puțin 65 de ani la depunerea cererii.

    Pentru cererile anterioare datei de 15 martie 2025 se aplică dispozițiile tranzitorii. În cazurile de redobândire prevăzute de acestea, inclusiv cererile deja aprobate la acea dată fără jurământ depus, cunoașterea limbii este prezumată până la proba contrară.

    Care este termenul actual?

    OUG nr. 16/2026 a prelungit perioada tranzitorie de la un an la doi ani de la intrarea în vigoare a Legii nr. 14/2025, nu de la depunerea fiecărui dosar. Nerespectarea termenului poate conduce la respingerea cererii ca nesusținută.

    Instrucțiunile eConsulat prevăd completarea dosarului cu documentul lingvistic până la 14 martie 2027.

    Ce se întâmplă dacă persoana nu a pierdut cetățenia?

    În acest caz, poate fi necesară clarificarea și dovedirea cetățeniei existente. Anul emigrării sau țara de destinație nu sunt suficiente pentru stabilirea situației juridice. Verificarea se poate solicita prin consulat, pe baza documentelor personale și familiale.

    Documente și termene procedurale

    • Extrasele de stare civilă trebuie să fie emise cu cel mult doi ani înaintea depunerii. Aceasta nu este o valabilitate generală pentru toate documentele.
    • Apostilarea sau supralegalizarea se verifică în funcție de document; extrasele multilingve conforme Convenției nr. 16 beneficiază de scutire.
    • Pentru completarea dosarelor întemeiate pe articolele 10–11, termenul este de cel mult patru luni de la comunicarea solicitării.
    • Termenul de doi ani, cu posibilă prelungire de maximum șase luni pentru verificări, privește raportul Comisiei, nu garantează finalizarea tuturor etapelor.
    • Citarea cu minimum 90 de zile privește audierea pentru clarificări.
    • Sunt prevăzute date biometrice și cardul de cetățenie, cu reguli tranzitorii.

    Există o obligație privind pașaportul?

    Da, pentru anumite persoane care dobândesc sau redobândesc cetățenia cu domiciliul în străinătate: trebuie solicitat pașaportul cu menționarea țării de domiciliu în trei ani, dacă nu au deținut ulterior dobândirii cetățeniei un pașaport sau act de identitate românesc.

    Pentru persoanele vizate care au dobândit cetățenia înaintea intrării în vigoare a Legii nr. 14/2025, termenul curge de la intrarea în vigoare a acesteia.

    Passport2EU vă ajută să identificați procedura aplicabilă și să pregătiți documentele necesare situației dumneavoastră.

Cum obții cetățenia română?

  • Procedura depinde de istoricul dumneavoastră familial și de situația juridică. Pentru adulții care solicită cetățenia, două căi importante sunt redobândirea sau acordarea pe baza originii familiale și naturalizarea. Legea prevede și alte modalități, inclusiv dobândirea prin naștere și adopție.

    1. Redobândirea sau acordarea cetățeniei pe baza originii familiale

    Această procedură poate fi accesibilă foștilor cetățeni români și descendenților acestora:
    • până la gradul II inclusiv — copii și nepoți, în condițiile articolului 10;
    • până la gradul III inclusiv — copii, nepoți și strănepoți, în condițiile articolului 11, dacă fostul cetățean român a pierdut cetățenia din motive neimputabile lui sau fără voia sa.

    Cetățenia ori reședința în Republica Moldova, Ucraina, Rusia sau Belarus nu reprezintă, singure, un temei pentru această procedură. Sunt necesare documente care să dovedească legătura de rudenie și îndeplinirea condițiilor legale.

    Procedura permite păstrarea domiciliului în străinătate. Cerințele privind limba română și eventualele scutiri se verifică pentru fiecare solicitant.

    2. Naturalizarea prin ședere legală în România

    În procedura generală, solicitantul trebuie să dețină, la depunerea cererii, drept de ședere pe termen lung sau drept de rezidență permanentă și să îndeplinească cerința de ședere legală:
    • de regulă, cel puțin opt ani;
    • cel puțin cinci ani de la căsătorie, dacă este căsătorit cu un cetățean român și conviețuiește cu acesta, în condițiile legii.

    Există reduceri pentru anumite categorii. Se verifică și mijloacele legale de existență, conduita, cunoașterea limbii române, a culturii și civilizației românești, a Constituției și a imnului național.

    Un permis de ședere temporară nu este suficient, singur, pentru acordarea cetățeniei.

    Cât durează pregătirea și examinarea dosarului?

    Durata pregătirii depinde de disponibilitatea documentelor, cercetările în arhive, traduceri și eventualele rectificări. Nu există un termen universal de trei–șase luni pentru această etapă.

    Nici obținerea cetățeniei în unul–doi ani nu trebuie prezentată ca o garanție. Durata depinde de procedură, verificări și completările solicitate.

    Cetățenia și pașaportul sunt etape distincte. După dobândirea cetățeniei urmează formalitățile necesare pentru actele românești și solicitarea pașaportului.

    Puteți parcurge demersurile personal sau puteți solicita sprijin pentru pregătirea dosarului.

    Passport2EU vă ajută să identificați procedura potrivită, să verificați documentele și să înțelegeți pașii necesari

Repatrierea

  • Aveți un părinte, bunic sau străbunic care a fost cetățean român? Puteți verifica dacă îndepliniți condițiile pentru procedura prevăzută de articolul 11 din Legea cetățeniei române nr. 21/1991.

    Această procedură, numită uneori „repatriere”, se adresează persoanelor care au pierdut cetățenia română din motive neimputabile lor sau fără voia lor, precum și descendenților acestora până la gradul III inclusiv — copii, nepoți și strănepoți.

    Este posibilă păstrarea cetățeniei străine și a domiciliului în străinătate. Mutarea în România nu este obligatorie.

    Ce trebuie să dovediți?

    Documentele trebuie să permită stabilirea cetățeniei române a ascendentului, a împrejurărilor pierderii acesteia și a legăturii de rudenie cu solicitantul.

    Nașterea unui ascendent în Basarabia, Bucovina sau pe un alt teritoriu care a aparținut României poate fi relevantă pentru cercetarea dosarului, dar nu reprezintă, singură, dovada îndeplinirii condițiilor legale. Articolul 11 nu impune ca persoana să fi emigrat sau să fi fost exilată înainte de 1940.

    Ce documente pot fi necesare?

    În funcție de situația familială, dosarul poate include:
    • pașaportul și actul de identitate al solicitantului;
    • certificatele de cazier judiciar necesare;
    • acte și extrase de stare civilă pentru solicitant și ascendenții relevanți;
    • documente privind căsătoriile, divorțurile și schimbările de nume, pentru a demonstra continuitatea legăturii de rudenie;
    • înscrisuri care confirmă cetățenia română a ascendentului;
    • dovada cunoașterii limbii române, dacă nu se aplică o scutire;
    • documentele și acordurile necesare pentru copiii minori incluși în cerere.

    Certificatele de naștere și pașapoartele sovietice nu constituie, singure, un dosar complet. Lista exactă și forma documentelor se verifică potrivit cerințelor aplicabile.

    Ce faceți dacă documentele lipsesc?

    Primul pas este identificarea localităților, perioadelor și instituțiilor în care ar putea exista înregistrările. Pot fi solicitate duplicate, extrase de stare civilă și documente din arhive.

    Dacă sunt constatate neconcordanțe sau înregistrări lipsă, se analizează posibilitatea rectificării ori reconstituirii actelor prin procedurile legale aplicabile.

    Rezultatul unei cercetări în arhive nu poate fi garantat.

    Passport2EU vă sprijină în analiza documentelor de familie, cercetarea genealogică și pregătirea dosarului pentru procedura aplicabilă.
Cum se desfășoară procedura de redobândire a cetățeniei române?
Procedura cuprinde verificarea eligibilității, pregătirea și depunerea dosarului, examinarea cererii, depunerea jurământului și, ulterior, obținerea actelor românești.

1. Verificarea eligibilității
Primul pas este stabilirea temeiului legal și verificarea documentelor de familie. Pentru descendenți, trebuie demonstrată legătura de rudenie cu fostul cetățean român și îndeplinirea condițiilor articolului aplicabil.
2. Pregătirea dosarului
Pentru cererile întemeiate pe articolul 11, documentele necesare pot include:
  • pașaportul și actul de identitate;
  • certificatele de cazier judiciar din statele relevante;
  • actele și extrasele de stare civilă ale solicitantului și ascendenților;
  • documentele privind căsătoriile, divorțurile și schimbările de nume;
  • înscrisurile necesare pentru dovedirea cetățeniei române a ascendentului;
  • dovada cunoașterii limbii române, dacă nu se aplică o scutire;
  • documentele și acordurile pentru copiii minori incluși în cerere.
Se verifică separat necesitatea originalelor, copiilor legalizate, traducerilor și apostilării sau supralegalizării. Cazierul străin se prezintă în original, conform cerințelor aplicabile.

Extrasele de stare civilă trebuie să fie emise cu cel mult doi ani înaintea depunerii. Pentru extrasele multilingve conforme Convenției nr. 16 sunt prevăzute scutiri de traducere și apostilare.

Lista finală se stabilește în funcție de situația solicitantului și de instrucțiunile autorității competente.

3. Documentele și prezența copiilor
Pentru minorii incluși în dosar sunt necesare actele de stare civilă și acordurile prevăzute de lege. De la împlinirea vârstei de 14 ani este necesar și consimțământul minorului.

Toți minorii incluși în cerere trebuie să fie prezenți la depunere. Se preia imaginea facială, iar de la 14 ani se prelevează și amprentele, cu excepțiile legale.

4. Programarea și depunerea cererii

Cererea se depune personal la Autoritatea Națională pentru Cetățenie — ANC sau la misiunea diplomatică ori oficiul consular competent din statul de domiciliu sau de reședință legală.

Programarea și transmiterea preliminară a datelor printr-o platformă online nu înlocuiesc prezentarea personală.

Confirmarea programării nu trebuie confundată cu numărul dosarului înregistrat.

Puteți beneficia de sprijin pentru pregătirea documentelor, însă acesta nu înlocuiește prezența obligatorie a solicitantului.

5. Examinarea dosarului
Autoritățile verifică documentele și condițiile legale și pot solicita completări sau clarificări.

Pentru cererile întemeiate pe articolele 10–11, completările solicitate trebuie depuse în termenul comunicat, de cel mult patru luni. Termenul legal pentru raportul Comisiei este de maximum doi ani de la înregistrarea cererii la secretariatul tehnic, cu posibilitatea prelungirii cu cel mult șase luni pentru verificările prevăzute de lege.

Un dosar complet nu garantează aprobarea și nici finalizarea procedurii într-un an.

6. Ordinul și depunerea jurământului

Dacă cererea este aprobată, se emite ordinul președintelui ANC.

Potrivit regulii actuale, jurământul trebuie depus în termen de un an de la comunicarea ordinului. Pentru solicitantul adult, cetățenia se dobândește la depunerea jurământului, nu la simpla emitere a ordinului.

Minorii care dobândesc cetățenia împreună cu părintele nu depun jurământul. Dacă devin majori înaintea dobândirii cetățeniei de către părinte, se aplică obligația depunerii acestuia.

7. Actele românești și pașaportul

Documentul care atestă cetățenia se eliberează potrivit regimului aplicabil dosarului: card de cetățenie sau certificat, ținând cont de dispozițiile tranzitorii.

Urmează transcrierea actelor de stare civilă străine în registrele românești și obținerea certificatelor românești, cu atribuirea CNP. Pentru situațiile prevăzute de lege, cererea de transcriere trebuie depusă în șase luni de la jurământ.
Ulterior se solicită pașaportul și, după caz, cartea de identitate, potrivit condițiilor fiecărui document. Acestea nu se eliberează automat odată cu dobândirea cetățeniei.

Passport2EU vă sprijină în verificarea documentelor, pregătirea dosarului și parcurgerea etapelor ulterioare dobândirii cetățeniei.

Nu este posibil să primiți cetățenia română
prin alte metode

  • Cumpărarea unei proprietăți sau realizarea unei investiții nu conferă automat cetățenia română. România nu oferă un program prin care un pașaport să fie acordat în schimbul unei sume prestabilite.

    Prin urmare:
    • Achiziționarea unei case sau a unui apartament nu reprezintă, în sine, un temei pentru acordarea cetățeniei.
    • Investițiile într-o afacere nu înlocuiesc condițiile legale pentru dobândirea cetățeniei.
    • Plata serviciilor de consultanță acoperă asistența oferită, nu cumpărarea cetățeniei și nici garantarea aprobării dosarului

    Nici deținerea unui permis de ședere timp de cinci ani nu este suficientă în toate cazurile. Pentru naturalizare, regula generală prevede cel puțin opt ani de ședere legală și deținerea dreptului de ședere pe termen lung sau de rezidență permanentă la depunerea cererii. Termenul de cinci ani se aplică persoanelor căsătorite cu cetățeni români, în condițiile legii. Există și reduceri pentru anumite categorii de solicitanți.

    Legea reglementează mai multe modalități de dobândire a cetățeniei, inclusiv prin naștere, adopție și acordare la cerere. Procedura potrivită se stabilește în funcție de situația fiecărei persoane.

    Passport2EU vă ajută să identificați temeiul legal aplicabil și să pregătiți documentele necesare.
Свяжитесь с нами
Свяжитесь с нами
Telegram
Messenger
Skype
Phone
WhatsApp

Călătorește fără viză!


Dezvoltă propria afacere în Europa!


Studiază gratuit la cele mai bune universități din UE!


Construiește-ți un viitor demn!


Zboară fără frontiere!