Repatrierea este cel mai rapid mod de a obține cetățenia. Cu toate acestea, fiecare țară are propriile subtilități ale procesului.

Cetățenia moldovenească

Repatrierea este disponibilă în cazul în care bunicul, bunica, mama sau tatăl dumneavoastră s-a născut pe teritoriul Moldovei moderne. În acest caz, veți putea obține cetățenia Republicii Moldova în termen de 6 luni.

Restabilirea cetățeniei pierdute durează mult mai puțin: până la 1 lună.

Chiar dacă nu aveți documentele rudelor dumneavoastră, acestea pot fi obținute de la Arhiva de Stat a Republicii Moldova. Specialiștii noștri vă vor ajuta cu plăcere să vă restabiliți „arborele genealogic”.

Cetățenie israeliană

În conformitate cu Legea întoarcerii în Israel, fiecare evreu are dreptul de a se repatria. (https://www.gov.il/ru/departments/policies/government_law_of_return_nativ). Legea definește în mod clar termenul „evreu” ca fiind o persoană care s-a născut dintr-o mamă evreică sau s-a convertit și care nu aparține unei alte religii.

Persoane, care pot pretinde, de asemenea, că sunt evrei:

• Cetățeni israelieni născuți în afara statului Israel (Ezrahim Olim): cetățeni născuți în afara Israelului, cel puțin unul dintre părinți fiind un cetățean israelian născut în Israel.
• Minorii, care se întorc (Katinim Hozrim): un minor care se întoarce este un adolescent care s-a născut și/sau a locuit în Israel și care a fost luat de părinții săi din Israel când avea mai puțin de 14 ani și a decis să se întoarcă în Israel pentru a avea reședința permanentă, după ce a împlinit 17 ani. În acest caz, durata șederii sale neîntrerupte în străinătate este de cel puțin 4 ani.
• O listă mai amplă a celor care au dreptul să primească cetățenia israeliană este prevăzută în articolul 4 din Legea întoarcerii. Aceasta include: copiii evreilor, nepoții evreilor, soții/soțiile evreilor, văduvele și văduvii evreilor, soții/soțiile copiilor de evrei, văduvele și văduvii copiilor de evrei, soții/soțiile nepoților de evrei, văduvii și văduvele nepoților de evrei, copiii adoptați de evrei.

Guvernul Israelului a întocmit următoarea listă de documente pentru a vă dovedi eligibilitatea pentru repatriere:

• Documente care confirmă rădăcinile dumneavoastră evreiești (confirmare din partea unui rabin sau a unui Beit Din, adeverințe, certificate eliberate de oficiile de stare civilă, extrase din registrele de casă, documente de arhivă etc.);
• Documente privind starea dvs. civilă actuală (certificate de naștere, căsătorie, divorț, deces ale soțului/soției). Documentele eliberate după 1988 necesită apostilizare, uneori este necesară o traducere notarială sau o altă certificare corespunzătoare;
• Pașapoarte (dacă sunteți un Ezrah Oleh sau Katin Hoser - va trebui să prezentați un act de identitate din partea statului Israel);
• Alte pașapoarte străine și/sau alte documente care indică perioadele de ședere în Israel și în străinătate (certificate de studii, documente de absolvire, în afară de diplome, certificate oficiale de la birourile fiscale străine și de la birourile naționale de asigurări);
• Lista vizitelor în Israel și durata acestora;
• Certificat medical de sănătate.

Cetățenie română

Legea organică nr. 21/1991 „privind cetățenia română” reglementează procesul de repatriere. Articolul 11 prevede posibilitatea de redobândire a cetățeniei române pierdute pentru cei care s-au născut pe fostul teritoriu al României, înainte de 1940, sau sunt descendenți ai unui fost cetățean român până la a treia generație.

În consecință, orice cetățean străin adult, indiferent de locul de reședință, are dreptul legal de a solicita Ministerului Justiției din România redobândirea cetățeniei române, cu condiția de a prezenta documentele, care vor atesta că, din partea paternă sau maternă, unul dintre strămoșii săi s-a născut pe fostul teritoriu al României, înainte de 1940.

Informațiile relevante sunt disponibile pe site-ul web al Ambasadei României în Rusia:
https://moscova.mae.ro/ru/node/1149.

Astfel, cel mai important lucru este să dovediți Ministerului român al Justiției că sunteți descendent direct al unei persoane care a plecat/exilat, înainte de 1940, și a trăit pe teritoriul fostei Basarabii sau Bucovinei (teritoriile Moldovei și Ucrainei de astăzi).

Aveți nevoie doar de certificatele de naștere originale ale dumneavoastră și ale strămoșilor dumneavoastră și de pașapoartele de tip sovietic care conțin coloana naționalitate. Cu toate acestea, cel mai adesea se dovedește că documentele au fost pierdute. Atunci este nevoie de ajutorul avocaților profesioniști și al notarilor, care vor întocmi cereri și vor putea găsi actele care au fost „pierdute”. Există opțiuni alternative pentru cazurile în care căutarea prin arhivele de stat nu a adus rezultate.

Pentru a finaliza procedura de repatriere, va fi necesar să parcurgeți următoarele etape: întocmirea unui dosar, depunerea unui pachet de documente, așteptarea emiterii ordinului, depunerea jurământului și obținerea unui pașaport.

Pregătirea unui dosar poate părea, la prima vedere, un proces care necesită multă muncă, dar este mai puțin complicat decât lucrul cu dosarele de arhivă. Pentru asta ai nevoie de:

- Un pașaport actual - copie legalizată la notar în original, precum și o traducere în limba română (la depunerea documentelor, solicitantul prezintă pașaportul original);

- Pașaportul civil (buletinul de identitate) - copie legalizată la notar în original și tradusă în limba română (la depunerea documentelor, solicitantul prezintă buletinul de identitate în original);

- Certificatul de căsătorie sau divorț (după caz) - copie legalizată la notar în original și tradusă în limba română;

- Certificatul de naștere al copiilor - copie legalizată la notar în original și tradusă în limba română;

- Documente ale strămoșilor, care se presupune că au trăit în România înainte de 1940 (dacă documentele nu sunt disponibile, solicitați consiliere pentru a căuta documente în arhivele de stat, în registrele bisericești și în alte locuri în care acestea ar putea fi identificate);

- O declarație pe propria răspundere - o formă aproape standard, în care renunți la acțiuni îndreptate împotriva sistemului de stat românesc:

- Declarația de dorință de a vă muta în România (aici indicați motivul: repatrierea);

- O declarație că nu există cereri similare de repatriere;

- Certificat de lipsă a antecedentelor penale - copie legalizată la notar în original și tradusă și în limba română;

- 2 fotografii color în format 3,5*4,5 - fotografiile nu trebuie să fie mai vechi de șase luni, iar fața trebuie să fie pe un fundal alb și să ocupe cel puțin 70% din cadru;

- Documente pentru copii, dacă aceștia au sub 18 ani (toate sub formă de copie legalizată în original și tradusă în limba română: Certificat de naștere, Declarație de acord a părintelui pentru obținerea cetățeniei de către minor, Cerere de la copil, dacă a împlinit 14 ani, despre consimțământul pentru obținerea cetățeniei.

Traducerile notariale în limba română se efectuează la necesitate.

Documentele de cetățenie pot fi depuse prin intermediul Consulatului din țara dumneavoastră sau la Ministerul Justiției din România (la București este cea mai sigură opțiune). Este obligatoriu să faceți o programare prealabilă pe site-ul web al Ministerului Justiției pentru a primi un cupon cu numărul dosarului.

Puteți depune documentele personal, deplasându-vă în România (cea mai de încredere opțiune) sau online, conform formularului de pe site-ul web al Ministerului Justiției. Deoarece aparatul birocratic nu iartă greșelile, recomandăm să încredințați colectarea și depunerea documentelor unor profesioniști. Un nume al localității specificat greșit poate strica întregul proces - iar documentele nu vor fi acceptate.

Apoi, în termen de un an, funcționarii ministerului verifică corectitudinea datelor introduse și, de asemenea, fiabilitatea solicitantului. Dacă documentele sunt pregătite corect, atunci după acest timp, cazul iese în ordin, iar solicitantul, în termen de 6 luni, trebuie să se pregătească pentru depunerea jurământului.

După depunerea jurământului, se eliberează un certificat de cetățenie română, care permite obținerea:

• pașaportului de cetățean român;
• pașaportului românesc intern (buletin de identitate);
• certificatului de naștere;
• certificatului de căsătorie.